Săptămânal, încă de la grădiniță, copiii au întâlniri cu psihologul unității cât și cu coordonatorul unității Ani Parapiru în care discută despre emoții, învață să le recunoască, descoperă tehnici de a le gestiona.

În unitate se desfășoară trei proiecte pentru dezvoltarea socio-emoțională: „Cum ne comportăm”, „Hai să fim prieteni” și „Școala fără bullying”.

Cum ne comportăm!

Sănătatea socio-emoțională a copiilor

            Toți copiii trăiesc uneori momente dificile și au nevoie să învețe cum să le facă față. A învăța să recunoască emoțiile pe care le trăiesc, să le înțeleagă, să le accepte și să le exprime într-o manieră adecvată fără să îi rănească pe ceilalți reprezintă un obiectiv important pentru atingerea pe termen lung a unei sări de bine, pentru menținerea unor relații sănătoase și atingerea succesului în viață. Toate aceste resurse reprezintă abilități de viață care le permit copiilor să facă față și să rezolve situațiile neplăcute, să facă față momentele stresante din viața lor care sunt firești si pe care le traversăm fiecare dintre noi, din când în când.

Un copil care are un nivel adecvat de dezvoltare a abilităților sociale și emoționale știe:

⁃⁃ să recunoască și să numească emoțiile pe care le trăiește el sau alte persoane

⁃⁃ exprime în mod sănătos emoțiile de teamă și furie, fără să-i rănească pe ceilalți sau pe sine

⁃⁃ identifice cum s-ar simți un alt copil într-o anumită situație.

⁃⁃ își facă prieteni și să își mențină relațiile de prietenie

⁃⁃ să înceapă și să întrețină o conversație cu alte persoane

⁃⁃ să-și aștepte rândul

⁃⁃ să respecte regulile sociale aferente unui anumit context

⁃⁃ să intre în jocul altor copii

⁃⁃ să ofere și să primească complimente sociale

⁃⁃ să rezolve adecvat situațiile conflictuale cu alți copii (să negocieze, să facă compromisuri înțelepte)

⁃⁃ să coopereze cu ceilalți

⁃⁃ să ceară și să ofere ajutorul când e nevoie.

Bunele maniere

            Buna crestere nu este si nu va deveni niciodata inutila, pentru ca ea il face pe om sa se respecte in primul rand pe sine ca apoi sa-i poata respecta pe cei din jur.

            Alterarea comportamentului isi afla radacinile in etapa de varsta prescolara. O tot mai mare libertate a copiilor, lipsa de supraveghere intentionata si constienta din partea parintilor, par sa fie cauzele cele mai frecvente generatoare ale comportamentului nedorit la copil.

Pornind de la aceste consideratii si de la faptul ca educatia unui copil nu se limiteaza doar la a-l invata sa scrie, sa citeasca si sa calculeze, ci si la invatarea felului in care trebuie sa se comporte cu ceilalti, am ales introducerea unei activitati optionale care sa puna bazele unui comportament adecvat, adica a bunelor maniere – acestea fiind cheia catre succesul social.

            Obiective

• Cunoasterea si respectarea normelor de comportare in societate; educarea abilitatii de a intra in relatie cu ceilalti;
• Educarea trasaturilor pozitive de vointa si caracter si formarea unei atitudini pozitive fata de sine si fata de ceilalti;
• Dezvoltarea exprimarii orale, intelegerea si utilizarea corecta a semnificatiilor structurilor verbale orale;

Hai să fim prieteni!

• Sănătatea socio-emoțională a copiilor
• Toți copiii trăiesc uneori momente dificile și au nevoie să învețe cum să le facă față. A învăța să recunoască emoțiile pe care le trăiesc, să le înțeleagă, să le accepte și să le exprime într-o manieră adecvată fără să îi rănească pe ceilalți reprezintă un obiectiv important pentru atingerea pe termen lung a unei sări de bine, pentru menținerea unor relații sănătoase și atingerea succesului în viață. Toate aceste resurse reprezintă abilități de viață care le permit copiilor să facă față și să rezolve situațiile neplăcute, să facă față momentele stresante din viața lor care sunt firești si pe care le traversăm fiecare dintre noi, din când în când.
• Un copil care are un nivel adecvat de dezvoltare a abilităților sociale și emoționale știe:
• ⁃⁃ să recunoască și să numească emoțiile pe care le trăiește el sau alte persoane
• ⁃⁃ exprime în mod sănătos emoțiile de teamă și furie, fără să-i rănească pe ceilalți sau pe sine
• ⁃⁃ identifice cum s-ar simți un alt copil într-o anumită situație.
• ⁃⁃ își facă prieteni și să își mențină relațiile de prietenie
• ⁃⁃ să înceapă și să întrețină o conversație cu alte persoane
• ⁃⁃ să-și aștepte rândul
• ⁃⁃ să respecte regulile sociale aferente unui anumit context
• ⁃⁃ să intre în jocul altor copii
• ⁃⁃ să ofere și să primească complimente sociale
• ⁃⁃ să rezolve adecvat situațiile conflictuale cu alți copii (să negocieze, să facă compromisuri înțelepte)
• ⁃⁃ să coopereze cu ceilalți
• ⁃⁃ să ceară și să ofere ajutorul când e nevoie.
• Când un copil nu are aceste abilități, reacționează în situațiile zilnice în mod impulsiv, își exprimă emoțiile de disconfort printr-o gamă variată de comportamente agresive (lovesc, mușcă, scuipă, împing, jignesc atunci când sunt furioși, iritați, speriați sau triști). Când se află în peajma altor copii, utilizează o gamă variată de comportamene nepotrivite pentru a-și satisface nevoile:
• smulg jucăriile în loc să le ceară, împing în loc să-și aștepte rândul, refuză să ofere o jucărie altui copil, pârăsc, își rezolvă dificultățile de interacțiune cu ceilalți folosind comportamentele agresive.
• Abilitățile sociale și emoționale se dezvoltă cu precădere în perioada primilor 7 ani de viață. În acestă perioadă, datorită plasticității creierului, copiii învață 80% din abilitățile pe care le vor folosi în viața de adult.
• Dezvoltarea emoțională, competențele sociale și abiltățile cognitive reprezintă cărămizile și mortarul care alcătuiesc fundația
• dezvoltării umane.
• Abilitățile sociale reprezintă un repertoriu de comportamente care facilitează interacțiunea și integrarea socială a copiilor. Studiile arată că interacțiunea pozitivă cu copiii de aceeași vârstă este un important predictor pentru sănătatea mentală la vârsta adultă. Adaptarea la viața adultă este garantată nu de notele școlare sau un potențial cognitiv ridicat, ci abilitatea copiilor de a stabili relații sănătoase cu cei din jur, abilitatea de a face față eșecurilor, abilitatea de a explora mediul.
• Inițierea și menținerea unei relații este o competență care se referă la însușirea unor comportamente esențiale pentru buna funcționare a unei relații cum ar fi:
• ⁃⁃ Inițiativa de a comunica cu cei din jur;
• ⁃⁃ Încurajarea celorlalți copii să se joace împreună;
• ⁃⁃ Integrarea într-un joc în desfășurare;
• ⁃⁃ Stabilirea contactului vizual cu persoana;
• ⁃⁃ Așteptarea rândului;
• ⁃⁃ Împărțirea materialelor comune;
• ⁃⁃ Formularea unei cereri atunci când solicită un obiect care nu-i aparține;
• ⁃⁃ Manifestarea afecțiunii față de ceilalți;
• ⁃⁃ Oferirea de complimente atât adulților cât și colegilor;
• Integrarea în grup este competența care se referă la abilitatea copilului de a:
• ⁃⁃ Înțelege și respecta regulile asociate unui context social;
• ⁃⁃ Coopera cu ceilalți în rezolvarea unor sarcini comune sau în desfășurarea unui joc;
• ⁃⁃ Rezolva problemele sociale în mod adecvat folosind negocierea în locul strategiilor agresive sau a celor de evitare;
• Abilități sociale dezvoltate în perioada de vârstă 2-7 ani (Denham, S. A., & Grout, L., 1993).
• ⁃⁃ Se construiesc abilitățile de interacțiune cu alți copii: la 2 ani copilul interacționează doar cu un copil odată, la 3 ani se poate juca cu mai mulți copii odată; la 4-5 ani inițiază și menține o relație cu 2-3 copii deodată, în timp ce la 5 ani deja inițiază și menține o conversație.
• ⁃⁃ La 2-4 ani copilul împarte obiecte cu colegi de grupă dar numai cu ajutor din partea adultului; la 4-5 ani împarte obiecte și împărtășește experiențe cu 2-3 colegi iar la 6-7 ani cu întreaga grupă.
• ⁃⁃ La 2-4 ani copilul manifestă verbal și nonverbal afecțiune față de ceilalți.
• ⁃⁃ Oferă și primește complimente la 4-5 ani, cu ajutorul părintelui, și singur la 6-7 ani.
• ⁃⁃ Descrie modalități de rezolvare a conflictelor la 2-4 ani, iar la 5-7 ani rezolvă conflicte în mod
• eficient fără ajutor din partea adultului.
• ⁃⁃ La 2-4 ani copilul respectă regulile aferente unei situații sociale cu suport din partea adultului;
• după 5 ani reușește acest lucru autonom.
• ⁃⁃ Cu suport din partea adultului, preșcolarul învață treptat să coopereze cu ceilalti. Intră des în conflicte cu ceilalți deoarece copiii cred că toți gândesc și simt lucrurile la fel ca ei;
• ⁃⁃ La 5-7 ani copilul cooperează cu ceilalți în rezolvarea unei sarcini, fără ajutor din partea adultului.
• ⁃⁃ La 5 ani oferă și cere ajutorul atunci când este nevoie.

„Şcoala fără bullying”

            Acest proiect  cuprinde strategii de intervenţie pentru diminuarea incidentelor de bullying  în rândul  elevilor din învăţământul primar.

            Activităţile sunt centrate pe conştientizarea consecinţelor comportamentului de bullying şi pe dezvoltarea abilităţilor necesare pentru a face faţă situaţiilor de bullying:

• abilitatea de a identifica comportamentele de bullying şi modul cum se raportează la ele
• abilitatea de a cere ajutor în situaţiile de bullying
• abilitatea de a face faţă bullying-ului prin comunicare asertivă.

            În acest scop, în primul rând, sesiunile de grup  urmăresc să-i ajute pe elevi să-şi crească confortul psihoafectiv în şcoală, învăţându-i să îşi identifice şi  descrie emoţiile şi să îşi formeze o imagine adecvată depre ce înseamnă un mediu şcolar sănătos şi sigur. În al doilea rând, aceste activităţi urmăresc să prevină abuzul asupra copilului prin încurajarea exprimării emoţiilor, îmbunătăţirea comunicării şi modelare comportamentală pentru a cere ajutor. În ultimul rând, vor avea ocazia să înveţe cum să identifice soluţii pentru a depăşi diferite situaţii de risc.

Obiective generale:

O1 – Identificarea emoţiilor şi asocierea cu contexte diferite de manifestare a acestora;

O2- Înţelegerea cauzelor emoţiilor în vederea alegerii modalităţilor adecvate de exprimare a acestora;

O3 – Autoreglarea emoţională prin modalităţi adecvate de gestionare a fricii, tristeţii şi furiei.

O4 – Dezvoltarea abilităţii de a cere ajutor în situaţii de bullying

O5 – Definirea comportamentului de bullying în mediul şcolar

O6 – Imbunătătirea imaginii si stimei de sine în rândul elevilor

O7 – Prevenirea fenomenului de bullying prin adoptarea comportamentului de siguranţă în rândul elevilor

O8 – Promovarea comportamentului asertiv în situaţii de bullying în şcoală